Despre turismul din Romania as putea scrie sute de pagini, in zadar, oricum. Sunt tari care nu au nimic de oferit decat desert, camile si palmieri(ex Tunisia)si care traiesc din turism. Noi avem de toate: istorie, peisaje, locuri uitate de lume in care timpul pare sa se fi oprit acum sute de ani dar nu folosim nimic din toate acestea. Am sa incerc sa ma rezum la a puncta cateva aspecte.

 
Toti ministrii turismului care s-au perindat la conducerea acestui minister nu au facut decat sa promoveze Romania prin prisma intereselor lor si a clientelei lor politice. Atunci cand gasca X si-a cumparat proprietati in Zona Y, a inceput promovarea ei : au luat un hotel in gestiune la Mamaia? Promovam Mamaia...au proprietati in valea Prahovei ori Bran?-promovam acolo.. vor sa faca un ban cu niste terenuri nu foarte valoroase in Transilvania? Pac Proiectul Dracula... ne-am luat terenuri in Delta? Buun! “batem toba” cu Delta Dunarii in plina gripa aviara.

Daca suntem in pana de idei, promovam acelasi produs stupid Dracula ori Litoralul Romanesc unde nu avem absolut nici un avantaj comparativ cu alte destinatii consacrate.

Pana si Bulgaria e inaintea noastra luandu-ne ultimii turisti straini de pe litoral (batranii nemti ori englezi care veneau la tratamente cu namol si talazoterapie). De ce? Din acelasi simplu motiv: coruptia si birocratia. Hotelurile comuniste de pe litoralul nostru s-au dat in locatie de gestiune “cui trebuie” diversi clientelari fara nici cea mai vaga idee despre afacerea in sine. Cati dintre ei au investit in hoteluri mai mult de o mana de var? Bulgaria, a dat in gestiune/vandut hoteluri marilor turoperatori europeni TUI/Neckermann, etc...acestia au investit serios in reamanejare la standardele europene. Serviciile s-au imbunatatit si ele pe masura sporirii clientelei de calitate. Ce se intampla intre timp pe Litoralul nostru? Nimic deosebit, incercari firave de a imita: oferim demipensiune cu mancare insuficienta. Avem bufet suedez pentru oaspetii nostri dar intr-o sala de 40 persoane, venim cu 6 mere pe o farfurie mare si reiinnoim stocul dupa trei sferturi de ora. Cand avem cafea nu avem cesti si cand avem cesti nu avem cafea, etc etc etc...din pacate, romanul e in continuare mult prea “smecher” pentru a resusi ceva profesionist.

Marturisesc ca ultima mea vacanta pe Litoralul romanesc a fost acum cativa ani, la Mamaia, dupa o pauza de 5 ani in care descopeream tarile Mediteranei. Ma asteptam sa gasesc ceva imbunatatiri, dar nimic marcant cu exceptia atmosferei care se tiganizase total. Oriunde te plimbai pe faleza, numai manele, chiar si la restaurante cu pretentii, servicii de doi lei la preturi nemeritat de mari. Nu voi uita un episod anecdotic de pe o plaja privata unde la miezul zilei apare o familie de etnie, foarte stralucitoare si bine accesorizata (la soare te puteai uita dar la ei ba) care- extrem de ofuscata pentru faptul ca nu mai sunt sezlonguri libere- solicita celui care administra plaja sa ridice de pe sezlonguri alti clienti pe motiv ca ei ii vor plati dublu...

La experientele personale legate de educatia localnicilor de fitze, lipsa facilitatilor si a entertainment-ului,  la serviciile mizere si a poluarii fonice turistul strain este expus si altor experiente care tin de administrarea statiunilor. Veti spune, ok...dar intre timp s-au construit si alte hoteluri, s-au renovat, s-au deschis pensiuni. Sunt de acord, am auzit si de acest fapt dar cu o floare nu se face primavara si atat timp cat nu stai intr-un hotel-oras in genul celor din Antalya tot te confrunti cu ce se intampla in afara lui! De ce se insista pe litoralul romanesc cand in Europa si in Mediterana exista statiuni la malul marii de mii de ori mai frumoase, mai placute, mai calde si mai ieftine?

Sunt zone unice in Europa pe care noi le avem in tara, dar nu avem o infrastructura bine pusa la punct care sa ne duca la ele; multe din cetatile si obiectivele istorice sunt in ruina datorita nepasarii localnicilor si a autoritatilor

Atu-ul nostru, agroturismul, este si el supus diverselor reglementari contradictorii, menite a suprima initiativa micilor intreprinzatori(ex obligativitatea folosirii blaturilor de inox si a instalatiilor electrice costisitoare de preparare a alimentelor in locul blaturilor de marmura/ceramica si a cuptoarelor traditionale, etc) lasandu-le cale libera afaceristilor bine conectati.

Micul Paris.
In Bucuresti se anuntau inca din 2003 lucrari cu fonduri UE pentru reabilitarea centrului vechi. De atunci si pana in anul 2010 nu s-a intamplat aproape nimic, aceleasi cladiri in paragina aceleasi strazi infecte pe care iti era teama sa ramai la ceas de seara din cauza figurilor care te priveau din umbra zidurilor mucegaite. Am avut placuta surpriza sa constat ca  totusi un mic miracol a avut loc in 2010 si mare parte din centrul istoric al capitalei a fost restaurat. S-au deschis multe cafenele si chiar ma bucuram, parca simteam un suflu nou. Entuziasmul mi-a scazut vertiginos insa atunci cand la televizor am aflat ulterior ca 12 dintre ele au fost inchise de Garda Financiara pt nu stiu ce motiv neclar. Am inceput sa intreb, sa ma interesez si am aflat ca nu oricine care doreste sa-si deschida o afacere se poate atinge de acea zona. Acolo majoritatea spatiilor (cladiri nationalizate) se afla in administrarea primariei si sunt rezervate “clientelei”,  “rechinilor”. Trebuie sa fii bine conectat. In momentul in care conexiunea ta a cazut/s-a deteriorat,...vine garda financiara si-ti cauta nod in papura pentru a te forta sa inchizi, ca deh...noul client a platit mai mult “accesul” in zona...iarasi ne lovim de aceeasi concluzie coruptia. Da, in plina criza economica Romania inca isi permite luxul asta, sau mai ales datorita crizei se aplica sintagma “scapa cine poate, nu?”

Romania are un potential turistic extraordinar prin istoria sa necunoscuta. Preferam sa exacerbam importanta lui Dracula-personaj comercial, ireal dintr-un roman fantastic, de care pana si americanii s-au plictisit, in conditiile in care mostenirea noastra dacica este demna de un serial SF (a se vedea articolele Piramida holografica din Ceahlau, si Noi nu suntem urmasii Romei). Sa nu uitam ca in aceasta vara o echipa de specialisti de la Oxford University anuntau descoperiri uluitoare in Marea Neagra, descoperiri care plaseaza spatiul nostru ca zona de pornire a Potopului-Marea Neagra fiind tocmai o ramasita a acestuia. De altfel nu ar fi surprinzator deloc daca ne gandim ca Arca lui Noe a fost  descoperita in muntii Ararat din Turcia (vezi articolul  Wyatt-alte descoperiri).

Specialistii aflati in conducerea Ministerului Turismului nu au dat dovada niciodata de o cunoastere profunda  a potentialului tarii noastre (aceasta implica mult studiu si lectura cu care nu si-au batut capul domniile lor) si nici a marketingului de nisa. Marea lor majoritate sunt “oameni de turism” din vremuri comuniste care nu stiu sa aplice strategiile de promovare necesare, si nu stiu sa caute avantajele comparative ale tarii noastre ca destinatie. Domnilor, suntem o tara mica, cu un relief bogat, dar nu trebuie sa ne oprim doar aici pentru ca cine vrea sa mearga doar intr-o statiune de munte –poate alege Elvetia, Austria, Nordul Italiei cine vrea la mare are Slava Domnului de unde alege Spania, Italia, Grecia, Turcia, Cipru, etc , haideti sa ne gandim la un marketing de nisa!!!! Ce avem noi si nu mai are nimeni?????? Suficiente!!!!! Cercetati si iarasi cercetati ...Avem atractii reale, serioase.  Daca Dvs asteptati ca o firma de marketing din strainatate sa va faca publicitate si sa va spuna cu ce ne mandrim, rezultatul este cel cu frunza..si Carpathian Gardens.:))) pe de o parte firma nu a gresit, cei care au lucrat la branding au fost sinceri, cum vad ei Romania? Ca o banala gradina verde....
Desi actuala ministra si-a depasit predecesorii in ignoranta si lipsa celui mai elementar bun simt (mai ales prin sugerarea promovarii “fetitzelor” ca imagine a tarii- adica Romania un fel de Thailanda a UE) nici ceilalti nu exceleaza la capitolul cunostinte. “Specialistii” din minister ar fi trebuit sa stie cum se face o sigla, cat costa, etc. In plina criza economica marketingul de gherilla ar fi fost cel mai indicat.
Nu pot sa nu rememorez episodul in care, in cadrul Targului de Turism de la Londra (cel mai mare targ de turism) Romania participa cu un brand axat pe Delta Dunarii,in plina Gripa Aviara iar la conferinta de presa, specialistii din minister nu au facut nici un fel de declaratie pretinenta dand doar “din colt in colt”. Cred ca au fost fericiti- s-au plimbat putin si ei la Londra, nu? Ce mai conteaza ca nu au convins pe nimeni de faptul ca Romania merita vizitata?

Ce-i mai lipseste Romaniei?
Industria suvenirurilor. Da! Ati auzit bine, cand plec din Romania as vrea sa iau cu mine cateva amintiri palpabile, sa duc cunostintelor, colegilor, prietenilor din strainatate un suvenir dragut, util de bun gust care sa le aminteasca de existenta acestei tari: Romania. In comertul romanesc magazinele de artizanat si-au pastrat izul socialist. M-am gandit adesea la utilitatea goblenurilor, a buzduganelor de lemn, a farfuriilor de lemn  asa-zis decorative cu imaginea prost executata a lui Vlad Tepes ori Dracula...  Ma cuprinde o mare jale cand ma gandesc la materialul folosit si cantitatea de munca inmagazinata intr-un produs finit inutil si inestetic.
Ma intreb mereu, de ce nu avem si noi ca altii macar acele butiquri de amintiri pline de prostioare reprezentative pentru tara noastra (chiar daca made in China). Nu ne-ar prinde si noua bine sa ne bem cafeaua dintr-o cana moderna I Love Romania, sa o asezam cuminte pe un suport de pahare elegant care evoca frumusetile patriei ori ale Micului Paris intr-un mod original si nekitschios? sa ne amintim de sarcinile zilnice fixandu-le de frigider cu un magnet ce ne evoca traditia romaneasca? Mi-ar place sa pot duce unui copil un suvenir de plus in forma unui urs carpatin, a unei vulpi, a unui cerb, a unei veverite, oi. Lista  “obiectelor-ambasador” e infinita  si, made in China ori nu (ar fi minunat sa putem incuraja productia proprie), putem cel putin sa cream o piata care sa aduca comerciantilor nostri incasari frumoase in timp ce turistul sa plece multumit si sa promoveze involuntar imaginea tarii noastre.

Laudabila initiativa celor de la Horezu de a crea minifarfurioare magnetice! Din pacate nici suvenirurile lor nu se gasesc chiar la orice colt de strada.
Constat cu stupoare ca artizanatul romanesc este din ce in ce mai prost executat si nejustificat de scump. Pentru a impleti utilul cu esteticul si traditionalul am fost nevoita sa fac o plimbare pana in Harghita la vechii artizani unguri care inca isi mai pastreaza mestesugul si inca mai vand lucruri frumoase, si utile. Am avut aceleasi senzatii de uimire, curiozitate incantare sa le vizionez magazinele ca atunci cand eram copil si admiram jucariile ingenioase executate manual din lut sau lemn. Cineva “a batut” Bucovina pentru a-mi gasi un colan din margelute –din pacate culorile seamana a arlechin si nu par a avea nimic in comun cu portul nostru popular. Celebrele ii de Breaza (deja consacrat de scumpe) acoperite de broderie sparta si fir de borangic cusut in motive florale, sunt mult mai simple astazi si depasesc 500RON/bucata intr-un oras de provincie , restul iilor sunt executate in punct mare amintindu-mi de lucrul stangaci al unui elev de scoala primara. Am cautat celebrii “pupaciosi” (doua papusi de lemn cu capete de plastic si guri magnetice) dar ei nu mai exista in modelul consacrat ci intr-o forma mult diferita, mai putin atragatoare si scumpa (49RON).

 
Cunosc multi profesionisti in turism, tineri romani care lucreaza in strainatate stiu exact ce se cere, cunosc mecanismele pietei, stiu ce inseamna sa faci turism adevarat, s-ar intoarce oricand in Romania dar nimeni nu are nevoie de ei. Romania este plina de specialisti (mai exact-specialiste) cu alte talente (sunt frumoase si sexy –singurul lucru care se vinde in acceptiunea romaneasca) si de o ignoranta dusa la extrem.