Cafeaua, aceasta bautura atat de iubita in Europa, isi are originile in Orient. Efectele energizante ale boabelor de cafea au fost prima data descoperite in Yemen si in N-E Etiopiei iar cultivarea arborelui s-a extins intai in lumea araba.
Exista doua istorii ale descoperirii aroberului de cafea, insa nici una nu apare sustinuta de dovezi scrise.
O prima istorie este cea a unor pastori etiopieni care au constatat ca dupa ce caprele lor mananca fructele (boabele) unor arbori necunoscuti, devin active si nu mai dorm.
O alta poveste care leaga descoperirea cafelei de lumea musulmana, este cea a unui credincios arab,  exilat in desert si condamnat la moarte prin infometare impreuna cu discipolii sai. Acesta isi sfatuieste tovarasii sa fiarba fructele unui arbore necunoscut si sa bea fiertura pentru a-si potoli foamea, sfat care nu numai ca i-a salvat de la moartea prin inanitie dar a fost perceput drept Inspiratie Divina. In plus,  supravietuirea lor in desert a fost privita ca un semn de la Allah de catre locuitorii orasului Mocha unde acestia vor ajunge ulterior intemeindu-si manastirea. De aici legenda spune ca ar fi aparut si denumirea de „mocha” atribuita cafelei. Desi povestea in sine ar putea fi doar un mit, primele dovezi credibile privind bautul cafelei apar in sec15 tot in regiunea Mocha din Yemen printre adeptii sufismului.
Acesta este si motivul pentru care in anul 1511 invatatorii de la Mecca au considerat-o substanta eretica interzicand consumul ei. Interdictia a fost ridicata la mijlocul sec 16.

Initial(sec 9) cafeaua sub forma fierturii de boabe era utilizata in lumea araba ca medicament ori in timpul ceremoniilor religioase in timp ce tribul Galla din Etiopia consuma boabele invelite in untura, inaintea competitiilor tribale sau inaintea vanatorii.

In secolul 16 cafeaua preparata in acelasi mod ca si astazi se raspandeste in Egipt si in restul Orientului Mijlociu, Persia, Turcia si nordul Africii. In 1530 apare prima cafenea in Damasc pentru ca apoi sa fie deschise numeroase asemenea localuri si in Cairo. In Imperiul Otoman, aceasta bautura devine din ce in ce mai populara fiind adesea preparata in diverse variante (cu adaos de scortisoara, cuisoare, cardamon, apa de rose ori anason) pentru ca in sec 17 ea sa ajunga si in Europa prin Venetia (in baza schimburilor comerciale intense ale Republicii Venete cu Imperiul Otoman).
Surprinzator, in sec 17 cafeaua va fi interzisa in Imperiul Otoman in timpul Sultanului Murad IV in vreme ce crestinii etiopieni o priveau ca pe o bautura caracteristica arabilor, fiind interzisa pana la sfarsitul sec 19. Astazi cafeaua e considerata bautura traditionala a etiopienilor, indiferent de religie.
Desi in Europa crestina se incerca boicotarea cafelei ca reprezentand o bautura a musulmanilor, Papa Clement VIII a autorizat consumul in 1600, el insusi fiind un mare iubitor de cafea. Prima cafenea apare in Europa la Venetia in 1645 insa cei care initiasera importul masiv de boabe erau olandezii. Tot ei au fost cei care au incalcat interdictia arabilor de cultivare in alte zone ale lumii cand, in 1916, Peter van den Broeck aduce pe ascuns boabe verzi din Yemen. Se incepe astfel cultivarea cafelei in coloniile olandeze Java(Indonezia) si Ceylon(Sri Lanka). British East India va aduce boabele in Anglia in 1654. Cafeaua va ajunge si in Franta 3 ani mai tarziu, apoi in Austria si Polonia in 1863 dupa Batalia de la Viena cand sunt confiscate proviziile armatei otomane printre care si uriase cantitati de cafea.
Initial cafeaua nu era populara in America, insa cererea va creste in timpul Razboiului din 1812 cand britanicii vor taia accesul importurilor de ceai catre „noua Anglie” .

Productia de cafea
Arborele de cafea face parte din familia rubiceelor si dintre speciile cunoscute, cele mai cultivate sunt coffea canephora (sau robusta) si coffea arabica. Coffea arabica este considerata cea mai indicata pentru consum datorita aromei in timp ce robusta, mai fada si mai amara are avantajul consistentei. Din ratiuni economice sau pentru a oferi consisteta cremoasa cafelei, anumite „branduri” folosesc un amestec de boabe din ambele tipuri.    
Cultivarea cafelei se face fie prin metoda traditionala (insamantarea boabelor inaintea sezonului ploios  utilizandu-se 20 boabe/cuib pentru ca rata de supravietuire sa fie 10/cuib) ori metoda plantarii arborilor crescuti in sera dupa 6-12 luni.
Cultivarea cafelei a devenit o sursa consistenta de venit pentru peste 100 milioane de lucratori din tarile slab dezvoltate.Cel mai mare exportator mondial este Brazilia, urmata de Vietnam si Columbia. Este totusi interesant de stiut ca din pretul total al cafelei 5% reprezinta salariile lucratorilor, 8% revine proprietarului plantatiei, 18% comerciantului colector (care se ocupa cu tratarea si prajirea boabelor), 24% cheltuielilor de vanzare si restul (aprox 45% ) reprezinta cheltuielile de transport, taxe vamale, etc)

Beneficiile cafelei asupra sanatatii.
De-a lungul timpului, cercetatorii au incercat sa afle efectele benefice/nocive ale consumului de cafea asupra sanatatii. In final, s-a ajuns la concluzia (Harvard School of Public Health) ca beneficiile prevaleaza nocivitatii pentru urmatoarele considerente:
1. consumatorii au o predispozitie redusa catre Alzheimer, Parkinson, diabet tip II, boli de inima, si boli ale ficatului
2. antioxidantii prezenti in bautura ar avea o mare eficienta in lupta cu  radicalii liberi si dezvoltarea celulelor cancerigene (in special in cele ale ficatului)
Efectele nocive sunt legate de deficientele de fier si calciu din organism, boli gastrice, si in general in cazul persoanelor cu anumite afectiuni (cand consumul de cafea le este interzis de medic) ori in cazul consumului excesiv. 

Mai multe informatii despre cafea, metode de preparare, retete, avantaje asupra sanatatii puteti gasi in enciclopedia Wikipedia si pe site-ul www.justaboutcoffee.com